/Semnătura electronică și efectele acesteia

Semnătura electronică și efectele acesteia

Ca urmare a instituirii stării de urgență prin Decretul Președintelui României nr. 195 din 16.03.2020, instituțiile publice au adoptat anumite măsuri pentru organizarea cât mai eficientă a activității în această perioadă. Astfel, unele instituții precum Agenția Națională de Administrare Fiscală sau Oficiului Național al Registrului Comerțului își desfășoară activitatea prin intermediul mijloacelor electronice.

Instaurarea încrederii în mediul online este vitală pentru dezvoltarea armonioasă a economiei. Lipsa securității juridice determină atât consumatorii, cât și autoritățile publice și întreprinderile să evite efectuarea de tranzacții pe cale electronică. Așadar, este necesară existența unui instrument prin care  interacțiunile electronice să asigure siguranță și încredere pentru utilizatori.

    Regulamentul (UE) NR. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, stabilește principiul conform căruia unui document semnat electronic nu ar trebui să i se refuze efectul juridic din motiv că acesta este în format electronic.

Art. 25, din Secțiunea a 4-a, din regulamentul menționat anterior, intitulat „Efectele juridice ale semnăturilor electronice” prevede în alin.(1) următoarele: „Unei semnături electronice nu i se refuză efectul juridic și posibilitatea de a fi acceptată ca probă în procedurile judiciare doar din motiv că aceasta este în format electronic sau că nu îndeplinește cerințele pentru semnăturile electronice calificate”. În continuare alin. (2) prevede: ”O semnătură electronică calificată are efectul juridic echivalent al unei semnături olografe”. Ultimul alineat, (3) expune următoarele: „O semnătură electronică calificată bazată pe un certificat calificat eliberat de un stat membru este recunoscută drept semnătură electronică calificată în toate celelalte state membre”.

Semnătura este un element prezent pe toate documentele juridice încheiate între părți. Totodată, reprezintă manifestarea intenției de a încheia un raport juridic. În ceea ce privește semnătura electronică, pentru a contura valoare legală, trebuie să fie bazată pe un certificat digital calificat. Prin urmare, un document în formă electronică semnat cu o semnătură electronică extinsă, obținută ca urmare a unui certificat calificat valabil, este asimilat, în ceea ce privește efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată. Semnătura electronică simplă, pe de altă parte, nu are valoare legală.

Pentru a obține o semnătură electronică extinsă, este necesară o cerere adresată unui furnizor de asemenea servicii, precum: Trans Speed, CertSign, etc. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale pune la dispoziție un site care conține lista completă a prestatorilor de servicii cu statut de calificat din statele membre UE și care poate fi consultată la această adresa: https://webgate.ec.europa.eu/tl-browser.

Semnătura electronică extinsă (calificată) poate fi folosită în relația cu instituțiile publice, cum ar fi: ANAF, CNAS, ONRC, etc. În același timp, poate fi folosită în relația cu partenerii comerciali prin contracte, notificări, facturi.

Semnătura electronică  trebuie să servească drept dovadă faptul că un document electronic este emis de o persoană juridică. Acest lucru dovedește certitudinea originii și integrității documentului. Emiterea și utilizarea semnăturii electronice pe teritoriul României sunt reglementate de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică („Legea Semnăturii Electronice”) precum și de Hotărârea nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.